Zilele, clipele îmi sunt ani


S-a mai încheiat un sector 22-22…  cred că va fi printre ultimele pe care am să le mai evidenţiez, pentru că fiecare zi e mai frumoasă decât ziua de naştere şi în fond ne naştem în fiecare zi … nu consider vârsta ca fiind un criteriu; nu poţi spune că eşti înţelept dacă eşti bătrân şi nici  lipsit de minte dacă eşti tânăr….  Am început să văd altfel viaţa. Privind peste umăr la trecut,  doar la lampadarele ce luminează momentele de fericire, în rest peste tristeţi şi suferinţe se aşterne  negura.. e mai bine aşa…   viitorul e într-o ceaţă groasă, dar fiecare zi mai taie o bucată din ea… Fiecare minunată zi, ce stă sub semnul noului Decalog, e scăldată într-o fericire care nu ştiu de unde vine, dar e..  nu mai am ţeluri materiale, cred că omul e mai mult decât ceea ce se vede…unii spun că noul meu mod de gândire e rezultatul fricii de brutalitatea vieţii. Dar eu sunt la fel de sigur, ca atunci când spun că  m-am nascut gol, că omul nu este făurit pentru material, poate mă înşel, dar îmi asum riscul. Am mai învăţat că viaţa mea nu e mai importantă decât a altui om şi că normalitatea nu se raportează la propria mea viaţă, ci fiecare o construieste cum vrea.. de aici şi problema perfecţiunii.. oricine e perfect pentru persoana dragă, restul îl văd imperfect pentru că perfecţiunea lui nu e aidoma lor… Mă înşel?
Trăiesc aşa cum simnt… iar restul mă vor putea judeca la sfârşit când voi raspunde la întrebarea “Cât de frumos ai iubit?”; singura la care merită să răspunzi. În rest vorbele şi judecăţile lor sunt lipsite de orice şi fără ecou…. La Mulţi Ani Pământului , pentru că e ziua lui azi… deşi ar trebui să-i fim recunoscători zilnic ..