Prietenii mei straini

In viata nu putem trai singuri, nu putem sa ne bazam dor pe familie caci ea nu poate fi mereu langa noi si nu putem sa stam dor cu partenerul de viata alaturi, cu gandul ca el ne umple timpul si sufletul. In viata nu putem trai decat inconjurati de oameni, fie ei buni sau rai, insa desigur avem nevoie de prieteni. Ei sunt cei care ne incurajeaza, ei sunt cei care ne ajuta, ne sustin, ne spun adevarul in fata atunci cand e nevoie chiar daca asta ne supara, ne arata cand gresim si ne iubesc asa cum suntem, cu defecte si cu calitati. Unii au prieteni doar de pahar, altii au prieteni, foarte multi prieteni insa nici unul adevarat. Cei mai multi dintre noi, cu siguranta avem un prieten – doi pe care ne putem baza, pe care il consideram sau ii consideram ca si frate sau sora, oricat de des sau rar ne-am vedea. Exista relatii de prietenie la distanta, cu persoane cu care am copilarit, cu care ne vedem odata pe an sau mai rar, insa cu care, daca stam de vorba, simtim ca timpul a stat in loc, oricat de mult a trecut.

Exista relatii dependente, nu putem sta fara un anumit prieten mai mult de cateva ore sau zile, simtim mereu nevoia companiei sale. Totusi oricat de diverse ar fi aceste relatii, trebuie sa le apreciem si sa le iubim ca atare, sa incercam sa luam ce e mai bun de la ele si sa oferim ce e mai bun din noi. Prietenia adevarata are la baza respectul si dragostea fata de om ca si calitate superioara, cat si nevoia de a face din pamant un loc mai bun.